Buna Mihaela !
De fiecare data mi-am propus sa te intreb cum sa-ti spun, Mihaela sau Georgeta?
Chiar ma intrebam zilele trecute ce se intimpla cu tine, de ce nu mai dai nici un semn de viata, sunteti ok? au inceput pustii scoala?
Cand ai timp si daca vrei, as vrea sa ne spui la ce medici ai fost aici in tara, sa stie si alti parinti de cine sa se fereasca.
Eu de exemplu cred ca sunt prea blanda, si n-as putea sa gandesc rau sau sa fac rau cuiva, dar ceea ce i s-a intimplat lui Silviu ar trebui spus cu voce tare si vinovatii aratati cu degetul, daca aduc niste acuze, nu le aduc gratuit, totul s-a intimplat in realitate si nu exagerez cu nimic.
Nu se poate, nu este posibil ca dr. Suciu Horatiu sa tina un copil (pe Silviu) la terapie intensiva, cu saturatia oxigenului in sange intre 40-50%, hipoxic, timp de doua saptamani, timp in care mamei lui Silviu i se puneau intrebari de genul "o sa ne dati voie sa ii facem biopsie?", cu alte cuvinte, ei stiau ca Silviu nu are nici o sansa, ca va muri si le trebuia un cobai, sa mai invete si ei ceva.
Nu poti sa tii un copil timp de doua saptamani fara sa-i faci nimic, fara sa incerci sa-i faci ceva, fara sa stai de vorba cu parintii, spunand insa cel mai crunt verdict "nu are nici o sansa", dupa dr. Suciu, Silviu al nostru nu avea nici o sansa.
Mi-ar lua prea mult sa va povestesc cum au decurs discutiile intre mine si dansul, cum imi spunea ca Silviu nu are sanse, ca nu exista vreo interventie care i s-ar putea face, e mult prea complicat cazul lui, dar totusi, daca exista cineva care s-ar apuca sa-i faca vreo interventie ar fi ceva de domeniul ABC-ului chirurgiei cardiace, ar trebui sa faca o munca de Sisif, nu exista nimeni care sa faca asa ceva etc.
Abia cand a vazut ca sunt foarte hotarata sa-l trimit pe Silviu in Germania, a inceput sa spuna ca intelege parintii si rudele care vor sa faca totul pentru copii, ca este de acord cu a doua opinie ...dar ca nu crede intr-o reusita.
Sistemul medical din Romania stim bine cum este, spitalele stim cum arata, exista copii la care nu li se dau sanse, pentru care nimeni nu-si asuma nici o responsabilitate, sunt multi cei care au ajuns medici cu "pile", "relatii", "cunostinte", sunt cei slabi pregatiti, dar la care noi mergem sa ne tratam, sa ne salveze.
N-as vrea aducand aceste acuze sa generalizez, exista si medici buni, eu nu i-am intilnit din pacate, dar pentru cei buni, pentru cei cu suflet, pentru cei bine pregatiti, ar trebui facut ceva, altfel vor pleca in alte tari, acolo unde vor fi apreciati si unde valoarea lor este cea reala.